Treceți la conținutul principal

Hainele bunicii (1)

Se prea poate să te regăsești și tu în mica mea poveste. Singura bunică pe care o mai am în viața asta este și cea care m-a învățat că less is more. Și nu știe engleză, modă, filosofie sau alte mari rezultate ale culturilor din toate timpurile. Știe însă, că niciodată nu trebuie să dai și să arăți mai mult decât ai vrea tu să vezi la altcineva. Ba mai mult, în materie de haine, bunica este cea care m-a bătut la cap să nu port prea multe floricele și zorzoane.

Eram mică și o vedeam cum se îmbrăca atunci când pleca la piață sau la o înmormântare. Avea mare grijă să nu deranjeze privirile prin ceea ce poartă. Chiar și când ieșea pe-afară să aducă apă sau să facă treburile gospodăriei, avea grijă să-i stea bine și baticul, ca nu cumva să vină cineva în vizită sau să o salute vreun vecin și să aibă motiv de bârfă. De fapt, lumea era prea ocupată cu muncile de țară ca să mai observe că bunica mea făcea atâta caz de felul cum arată: să fie decentă și să arate a gospodină.

Hainele și bunul gust

Povestea e că bunica m-a învățat să asortez hainele. Îi pregătea bunicului cămășile pe cuier, așa, pe zile: șapte la rând, începând de dumincă seara erau călcate și agățate acolo. Mă uitam că bunicul avea mereu pantaloni simpli dacă avea cămașă cu ceva dungi sau imprimeuri. Apoi dacă pantalonii aveau vreun imprimeu sau vreun petic în genunchi, atunci cu siguranță cămașa era uni, fără nimic pe ea.

Mă învăța tacit cum să aleg hainele. Mergea la piață sâmbăta și se uita atentă și critică la hainele second hand. Pur și simplu le adora, pentru că, spunea ea, nu se rup nici dacă vrei, pentru că ăia în străinătate le fac la interes. Priveam și-mi doream să cresc și să-mi amintesc de acele dimineți de sâmbătă, când n-aveam mai mult de șapte ani și făceam prima întâlnire cu moda. Orice-ați spune, aia era inițierea. N-ai cum să faci greșeli dacă se produce o asemenea inițiere, cu calm, tact și practică. Le ruga pe fetele ei (mama mea și mătușa) să poarte ce cumpără ea, însă ele se fereau. Și...mă găsise pe mine și hopa (!) mai scotea o haină nouă din casa mare pentru mine.


Așadar, îmi lansez apelul celor care au învățat de la bunici cum e cu bunul gust în mâncare și-n toate cele. Aștept să-mi spuneți povestea. Hainele bunicii este un proiect pe care nu-l dau încă de gol, dar de care mă atașez tot mai mult.


Încă ceva despre bunica, până la următoarea poveste despre cum m-a învățat bunul gust: bunica nu exagerează niciodată. La piață, la făcut ciorbă, la vorbe cu nepoții sau la plâns. Face atâta cât ar fi nevoie. Poate, doar, acum plânge prea mult. Plânge de se-nneacă pentru că e singură. Plânge pentru că o viață-ntreagă a fost cu bunicul, iar acum se-nvârte în viață și nu știe de ce nimeni n-o ceartă măcar.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O zi cu 10 lucruri bune şi un bob perfect/ @Aurelian Ion Salon

1. Normal, Eva Tocilă a dat lovitura din nou. Eva (sau Evelina) de la Aurelian Ion Salon, care face minuni cu părul.

2. La Aurelian Ion Salon  revin cu bucurie.

3. Am crescut cu tunosarea bob și recunosc, îmi stârnește și o nostalgie. Mama mă ducea mereu să mă tundă bob, ca „s-arăt a copil de om gospodar”.

4. Eva se pricepe la linii perfecte și m-a uimit, epntru că ceea ce a făcut ea astăzi seamănă cu o liniile realizate de Cătălin Lungu acum vreo patru ani pentru părul meu.

5. Produsele folosite de profesioniștii de la Aurelian Ion Salon provoacă dependență, mai ales cele din gama Milkshake.

6. Am vorbit din nou cu Eveline despre frumusețea tunsorilor îndrăznețe și mă gândeam la toate femeile din cinematografie care au adoptat stilul și au devenit un icon în materie.

7. Bob este cea mai comodă dintre toate tunsorile posibile pentru mine.

8. Secretul unei tunsori reușite este să te lași pe mâna hair dresser-ului.

9. Este bine să încerci tunsorile care-ţi plac, dar să ceri şi părerea …

Am un bob perfect, mulțumesc!

Cred cu tărie, că atunci când mergi la salon, tu, ca doamnă sau domnișoară ce se respectă, vrei să te și relaxezi. Pentru asta, bineînțeles, ai nevoie ca acolo unde ajungi să găsești oameni frumoși, deschiși la suflet, nu doar la „tăiat” păr și coafat.

Ei bine, asta am găsit la Salonul Aurelian Ion astăzi, când am întâlnit-o pe Eveline. Mi-a zâmbit, m-a răsfățat și mi-a făcut un bob perfect. Cum să te simți altfel decât perfect cu o tunsoare perfectă?

E important ca omul cu foarfeca, cel care „dresează” părul în așa fel încât să te simți special, să și vorbească cu tine, să ieși de-acolo cu o stare de bine, nu una ca și cum ai ieși de la cineva care doar a prestat niște servicii.

Am discutat cu Eveline despre cum se poartă o tunsoare bob, despre cum să-ți îngrijești această tunsoare ca să fii mereu de invidiat. Apoi mi-am dat seama că iubesc atât de mult acest stil, dar că nu cunosc nimic despre cum a apărut. Am ajuns la laptop și m-am documentat; am aflat că stilul bob a apărut chiar…

Rhodos: un loc unde fluturii, mierea, apa albastră și trandafirii fac legea (foto)

În Rhodos totul este cu miere, de miere, mai ales dacă mergi acolo în luna ta de miere. Ok, luna voastră. Noi am descoperit o altă lume, o lume care-și păstrează farmecul locurilor antice, o lume care îmbină frumos modernul cu vechiul, ba chiar le pun față în față ca să îți alegi singur ce-ți convine mai mult din atmosferă.

Cîteva sfaturi dacă mergi în Rhodos:


Alege un hotel cu regim de demipensiune, pentru că nu vei avea timp să te bucuri de toate mesele în regim all inclusive. Asta pentru că pleci de dimineață și te ia valul cu vizitatul (doar dacă îți place, dar bănuiesc, nu te duci să stai în hotel!).Alege să mergi în excursii cu vaporul cumpărînd bilete de la agențiile din oraș, pe care le găsești ușor în zona pietonală din apropierea Colosului din Rhodos.Vizitează mult, dar nu uita să îți iei încălțăminte comodă, eventual pantofi sport sau chiar bocanci. Zonele importante (vestigiile antice) sînt localizate în munți, unde ai nevoie să urci.La plajă, alege varianta cu șezlong, pent…