la la la

Acesta este unul dintre videoclipurile care-mi rămîn în suflet, cu tot cu mesaj. Bineînţeles, mesajul e la înţelegerea şi sensibilitatea fiecăruia. Îmi transmite o sinceritate de copil, purtată prin judecata oamenilor mari, apoi căutată iarăsşi în copilăria candidă.

Ascult azi melodia asta de zeci de ori şi nu mă satur. E ceva cu unele melodii, cu linia lor, care mă poartă departe, în amintiri, mă dezleagă de banal şi mă face captivă în realitatea mea. Citesc în Pămîntul de sub tălpile ei de Salman Rushdie următoarea chestie despre muzică: De ce-i îndrăgim pe cîntăreţi? În ce constă puterea cîntecelor? Poate că provine din simpla ciudăţenie că există cîntec pe lume. Nota, cheia, acordul; melodii, armonii, aranjamente, simfonii, ragtime, operă chinezească, jazz, blues; faptul că există asemenea lucruri, faptul că s-au descoperit intervalele şi pauzele magice care îngăduie apariţia ciorchinilor de note, totul în spaţiul amplitudinii unei mîini omeneşti, note cu care se pot clădi catedrale de sunet, constituie un mister de alchimie, un mister ca matematica, vinul sau iubirea. Poate că am învăţat de la păsări. Sau poate că nu.

Ei bine, muzica te poate ridica la cer, te poate nimici aici, pe pămînt sau te poate purta în imagini nebănuite.

Comentarii