Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din februarie, 2014

În caz de dragoste la prima vedere

Francezii excelează în dragoste şi seducţie. Ba chiar şi în publicitate şi marketing. Ajung să cred că această campanie nu putea fi concepută decît o echipă de oameni visători, care-şi pun în cui banalităţile şi cred în dragoste la prima vedere, măcar şi aşa, ca într-o nebunie de moment.

Cui nu i-ar plăcea să fie surprins mereu ? Chiar dacă e vorba de marketing. Un marketing frumos, elegant, a la francaise.

Cum am fost la Paris

Clar îmi era doar aerul rece care-mi sfîrteca privirea. Niciodată n-am crezut că poţi vedea aerul. Da, l-am personificat ca să-mi ştiu găsibilă privirea. În cele mai multe căni de cafea amară mi-am pus şi sufletul, mi-am lăsat tristeţile şi am revenit cu privirea la geam, cu gîndul de a chema ploile nebune. Dar ploile nebune nu vin decît atunci cînd te simt la fel. Trebuie să fii nebun în lumea asta. Spune-mi o persoană sănătoasă la minte şi vei vedea că e tratabilă de normalitate. 
Clare îmi sînt doar versurile care nu încep cu tine. Ador dimineţile singure, în care lumea mea poate fi orice îmi doresc eu: pot fi la Paris, savurînd o cafea nemaigustată, pot fi la Londra, cu o umbrelă cu buline în ploaie, pot fi oriunde vrea lumea mea interioară. E destul ca măcar să-ţi doreşti, nu-i aşa? Mereu am primit dorinţele ca pe o materializare a muncii mele efective cu gîndul. Mi s-au dat mai apoi, cu mulţumiri drăguţe.
Tu ce dorinţe ai?

Cum mi-am petrecut matematica

Îmi amintesc de mine la 14 ani. Eram printr-a opta. Rebelă şi timidă. Mergeam din plăcere la şcoală. De cînd mă ştiu, mă încurajez singură atunci cînd ceva poate să pară neplăcut. De exemplu, la şcoală, uram matematica, însă mă dădeam în vînt după orele de română. Dădeam tot ce aveam mai bun la română ca să compenseze ceea ce nu ştiam la mate. Mă autobucuram, dacă pot spune aşa. Lumea mea era împărţită: matematica, ceea ce însemna greul, iar de cealaltă parte- limba şi literatura română, ceea ce însemna bucuria. De multe ori am încercat să trec dincolo de puterile mele. Mi-amintesc de nopţile în care stăteam la citit în bucătărie pînă se trezea taică-meu la jumătate de noapte, de sete şi de curiozitate. Meereu avea impresia că adorm pe cărţi.

Matematica, boală grea

Se crăpa de ziuă, iar dacă prima oră aveam matematica, mă automotivam cu temele faine de la română, cu ceea ce compuneam, cu inspiraţia mea, care depăşea cîteodată şi dicţionarul doamnei. Se minuna şi mă lăuda în cancelarie.…

„Lecția de violoncel”, o piesă interzisă soțiilor bune

Cine?
 George (Radu Beligan)
Eva (Lamia Beligan)
Radu (Marius Manole)
Gabriela (Rodica Ionescu)
Asistenta (Mona Radu)
Ce?
Lecția de violoncel este o piesă cu un text scris special pentru Radu Beligan. El interpretează rolul unei persoane publice și mai este și soțul Evei, care e mai mică decît el cu vreo 20 de ani. N-am să fac aici o cronică pentru că nu-mi place, dar am să nuanțez ce mi-a atras atenția. O cronică a acestui spectacol puteți citi pe Ziarul Metropolis.

De ce interzisă soțiilor bune? Pentru că este despre comunicarea în cuplu. Una defectuoasă. Amanți, înșelare, dar toate argumentate de dorința de libertate, de emancipare. Soțiile bune, credincioase și prea la locul lor nu trebuie duse la această piesă pentru că nu le va plăcea. Poate doar jocul actorilor, care e genial. Le va speria ce pot mințile bărbaților și femeilor care se îndrăgostesc căsătoriți fiind. Și de cîte sînt în stare. 
Este o piesă pentru amante perfecte, de altfel. Amantele perfecte sînt cele care pot vedea mult…

Jocurile lui Putin

Cînd eram mică, taică-meu tot povestea de Soci ca despre o destinaţie exotică. Cred că trecuse pe acolo cu maică-mea, în luna de miere. Era un fel de Mamaia mai mare a Rusiei. Am crescut şi am dat de o fotografie cu o splendidă panoramă a staţiunii Soci: oameni fericiţi, în costume de baie vintage, la plajă.

De prin 2011, de cînd am auzit de marea construcţie de la Soci, mi-am spus că Putin vrea să strice un oraş întreg pentru a-şi mai reîmprospăta imaginea de fac tot ce vreau. De aici s-a schimbat imaginea mea despre Soci şi sînt sigură că taică-meu ar avea nostalgii grele dacă ar vedea documentarul care m-a inspirat să scriu acest text- Jocurile lui Putin. Documentarul este cît se poate de curajos pentru ce se întîmplă acolo, pentru toate dedesubturile Jocurilor Olimpice 2014, pentru toată corupţia şi toată durerea zecilor de mii de locuitori din oraşul Soci.

Cine este Putin? 

"- În realitate, viaţa mea este foarte simplă, se vede ca-n palmă.
Am terminat şcoala, am intrat la Uni…

Cum să-ţi scrii disertaţia

Cînd avem de făcut ceva şi mai avem şi un deadline, cu siguranţă ne apucăm de altceva decît de ceea ce avem de "fabricat". Am ajuns în ultimul an de master şi, bineînţeles, am de scris o teză de disertaţie. Aş putea să o amîn pentru la anul, dar nu e la fel de palpitant. E posibil să simt un sentiment de întîrziere, îmbătrînire sau să numi se mai pară nici tema destul de potrivită pentru posibilităţile mele.


Primul pas: adu-ţi aminte de licenţă Eu m-am apucat de disertaţie, iar din experienţa scrierii tezei de licenţă, timpul nu prea te aşteaptă. Dacă te trezeşti în luna mai fără nicio frază pusă pe foaie, e nasol. E nasol pentru că nici cafeaua nu te mai ajută, iar stresul te poate ispiti să dai copy-paste de pe net sau să dai o lucrare plină de citate. Înşfăcasem licenţa încă din anul al doilea de facultate. Iată paşii:


 Alegi subiectul.
Discuţi subiectul şi detaliile documentării cu profesorul care te coordonează.

Îţi faci o schemă de documentare pe foaie (pe mine mă înspiră …

Primul meu videoclip

Cu toatele ne-am imaginat vedete în faţa oglinzii, încă de pe la zece ani. Cîte spray-uri mi-au picat la mînă pe post de microfoane, mamă! Şi de cîte ori mă prinsese maică-mea în după-amiezi în care credea că citesc de zor, iar eu cîntam cine ştie ce se dădea la radio sau la tv.

Ori rîdea de mine, ori mă vedea şi mergea mai departe, prinsă în treburi. Desigur, nu dura mult nebunia şi mă reapucam de citit sau şters praful prin casă. Niciodată nu lăsam să mă vadă cineva zbînţuindu-mi talentul.

Acum îmi dau arama pe faţă:


Accept aplauze şi contracte de colaborare, desigur! Puteţi lua legătura cu asistenta mea.
:)

P.S.
Mulţumesc, Andrei, pentru imagine şi regie.

Un personaj cît o epocă

Mă delectez serile astea cu o nouă descoperire: romanul Ion Sîntu de Ion Marin Sadoveanu.

Personajul Iancu Urmatecu reprezintă o întreagă epocă.
Bucureştiul, Iaşul şi Parisul sînt puse în nişte contexte foarte faine.
Descrierile ung sufletul, pentru că adjectivele nu sînt pretenţioase, nu sînt preţioase, ci doar puse la locul lor.

E un roman la locul lui, aş putea spune. Am dat de un fragment din el în "România Literară" de la 1932 şi m-am dus direct la împrumut să iau cartea. Nu mai fusese citită de ceva ani, drept dovadă, nici cod de bare nu avea. Mi-ar plăcea o reeditare a ei, plus că ar prinde ceva dragoste, decenţă şi spirit întreprinzător printre toate rafturile noastre.

Interesant e că acolo am descoperit primele încercări a ceea ce am numi azi "impresariat artistic".




Şi doctorii se-mbolnăvesc

Se mai întîmplă că şi doctorii se-mbălnăvesc.
Se mai întîmplă că şi poeţii îşi uită muza, îşi strivesc cuvintele.
Se mai întîmplă că şi cafeaua se-ndulceşte.
Se mai întîmplă că şi politicienii sînt oameni, pe alocuri.
Se mai întîmplă că şi barbaţii îs laşi.
Se mai întîmplă că şi visele fug de noi.
Se mai întîmplă că şi poveştile nu vor un final.
Se mai întîmplă că şi trupurile simt iubire.
Se mai întîmplă că şi regretele trag de noi, să le adoptăm, că-s singure.
Se mai întîmplă că şi bibliotecile vor umezeală.
Se mai întîmplă că şi apele vor deşert.
Se mai întîmplă că şi eu nu ştiu ce vreau.

Colloquium- noutate marca Adenium

Cu siguranţă veţi recunoaşte siglele din imagine pe rafturile librăriilor. Editura Adenium îşi propune să publice  lucrări din cultura social-politică. Deja se lucrează pe picior mare, zic!

Colecţia  Colloquium este coordonată de conf.univ.dr. Daniel Şandru.

Universal, Original, Esenţial 

Esențial- abordează conceptele fundamentale din domeniul științelor sociale și politice, prin intermediul unor volume semnate de specialiști români recunoscuți în plan național și internațional.
Universal- traducerea în limba română a lucrărilor de specialitate esențiale pentru domeniul științelor sociale și politice.
Original- promovează cele mai recente analize semnate de autori români și străini în domeniul științelor sociale și politice.

Primele titluri pe care Editura Adenium le propune în colecția COLLOQUIUM vor apărea în seria Esențial, tonul fiind dat de volumele Comunicarea politică 2.0. New-media și spațiul public (Antonio Momoc), Politicile publice. Raționalitate și decizie în spațiul administ…

Cu muzica peste Prut

De cînd mi-am schimbat adresa din Republica Moldova cu cea de aici, mă gîndesc la ce am lăsat în urmă, la ce mă mai leagă, la ce oameni îmi vin în minte prima dată cînd vreau să-mi reprezint vizual, cultura de acolo, arta.

Am nevoie de o listă cu cei care cîntă, pictează, scriu sau fac frumosul să depăşească orice graniţe, oricît de greu ar fi. Încă mă mai doare cînd aud că vreun scriitor n-a putut trece vama pentru că e scriitor sau că de zece ani nu-şi poate obţine dreptul de cetăţean român (a se vedea cazul Alexandru Vakulovski!).

Azi voi completa lista cu muzicieni de dincolo de Prut:

1. Anastasia Lazariuc


2. Nicolae Botgros şi orchestra Lăutarii

3. Eugen Doga

4. TRIGON
5. Vali Boghean Band